Harta Site
[Limbi straine: Cercetare]
 
MSN Search
 
Doom-metal - perceperea si interpretarea genului de catre fani
 
Text integral

            Rezultatele prezentate în lucrarea de fata fac parte dintr-un studiu mai amplu care a investigat, din perspectiva psiho-socio-antropologica, relatiile dintre preferinta tinerilor pentru stilul doom-gothic si structura atitudinii acestora fata de sine. Din motive de spatiu, prezentul articol se va limita la prezentarea rezultatelor referitoare la felul în care fanii interpreteaza componentele genului, imaginea acestuia si impactul asupra propriei persoane. Tinând cont de faptul ca muzica reprezinta o experienta foarte importanta pentru tineri, care permite sa exprime dorintele, tensiunile, conflictele, problemele specifice acestei vârste - un tânar a definit-o "coloana sonora a vietii mele" - am pornit de la premisa ca, prin cunoasterea gusturilor muzicale, se pot determina multe alte trasaturi ale unei persoane.

Ce este doom metal?

            Stilul muzical care face obiectul cercetarii noastre - doom metal - poate fi caracterizat drept dramatic, plin de tristete, romantism, depresie si melancolie. Emana o atmosfera întunecata si meditativa, de o intensitate ce nu poate fi regasita în nici un alt gen. In acest sens, pe lânga instrumentele binecunoscute de care se foloseste întregul gen metal, multe din formatiile de doom se folosesc, de instrumente armonice care apartin mai degraba muzicii clasice, precum vioara, pianul, flautul s.a.

            Diversitatea genului este extrem de mare, de la doom-metal lent, la ritmurile medii, foarte armonice si, ocazional, episoade de doom-metal foarte rapid si energic. Un numar mare de trupe folosesc voci normale, curate si chitari lente, "urletele" sau riffurile grele nereprezentând o trasatura esentiala. Profunzimea muzicii este o caracteristica importanta a doom-metal si poate îmbraca forme variate, de la sunetele guturale ale unor formatii precum Paradise Lost, la riffurile ŕ la Sabbath ale celor de la St. Vitus, la sunetele transcedentale ale trupei Lake of Tears, sau depresia romantica ce se regaseste în melodiile celor de la My Dying Bride.

            Versurile genului se axau initial pe un sentiment al pierderii sperantei care constituie si în prezent o trasatura a genului. Multe din versurile recente, însa, prezinta un nivel de implicare mult mai personal, concentrându-se asupra unor experiente personale de genul dragoste, tristete, pierderi insurmontabile, pierderea credintei sau altele. Textele religioase au început si ele sa fie privite ca surse potentiale pentru versuri si idei, de cele mai multe ori, însa, acestea prezinta o conotatie simbolica si nu ar trebui percepute ad literam. In ceea ce priveste limba în care sunt scrise aceste versuri, limbile straine sau cele vechi, precum latina, spaniola, franceza, greaca sau chiar japoneza au devenit destul de populare în cadrul textelor doom-metal si adesea pot conferi o nota de arta baroca.

            Formatiile doom-metal acorda, în general, o atentie deosebita designului diverselor aspecte vizuale legate într-un fel sau altul de muzica proprie: copertele albumelor, logo-uri, grafica numelui formatiei si altele. In acest sens se folosesc de anumite prototipuri, cum ar fi fotografii întunecate, sumbre, chiar sinistre, precum flori ofilite, biserici si statui, influente draconice sau clasice etc. In aceeasi directie se înscrie si alegerea numelui trupei, al albumelor sau al melodiilor. Astfel, ele pot fi recunoscute destul de usor, multe formatii de gen folosind nume mai putin comune, cu relevanta mitologica, poetica sau istorica.

            Doom-metal se prezinta, în ansamblu, ca un stil destul de dificil de ascultat si de înteles, din mai multe motive. In primul rând nu este vorba de un gen comercial: multe din melodii dureaza, în medie, între 6 si 8-9 minute, recordurile în materie depasind 20 de minute. In al doilea rând, natura versurilor implica un anumit nivel de informatie culturala, pentru a descifra si înteleger referirile istorice si mitologice foarte numeroase.

            Imaginea genului doom-metal este perceputa, însa, cu totul diferit. In opinia publica s-au înradacinat o serie de prejudecati care fac ca stereotipul fanului doom-metal sa fie asociat cu satanismul, tendinta catre suicid, depresia. Genul nu are nici o legatura anume cu vreun cult sau altul, desi versurile pot cuprinde, dupa cum am spus, numeroase referinte mitice sau religioase, care se limiteaza, însa la o valoare simbolica. De asemenea, motivul pierderii credintei sau încrederii (eng: faith), adesea abordat în versurile doom, poate fi usor interpretat ca fiind de sorginte satanica. Mesajul aflat în spatele acestora rezida, de fapt, în tristetea si durerea care fac pe cineva sa-si piarda credinta / încrederea si în nefericirea care rezulta din aceasta, fiind, mai degraba, un substitut simbolic pentru suferinta.

            Mesajul doom-metal nu promoveaza suicidul si nici nu ar putea conduce la tendinte suicidale. Sinuciderea este, adesea, o consecinta a unei tulburari, dezordini mintale, cum ar fi depresia care, la rândul sau, are la baza o combinatie de factori. Multi medici o vad ca pe o disfunctionalitate a sinapselor serotoninice si norepinefrinice, ceea ce cauzeaza un dezechilibru chimic la nivelul creierului. Muzica - indiferent de gen - constituie, de obicei, una dintre putinele pete de culoare din viata unei persoane suferinde de depresie. Ca un ultim argument, mai mult de 99% din numarul de acte suicidale (iar numarul acestora pare sa înregistreze o crestere progresiva în ultimii 10 ani) implica persoane care nici nu au auzit vreodata de doom-metal ca gen muzical.

Metode utilizate

Chestionarul

            Tinând cont de lipsa unei metode de investigare adecvate pentru tema propusa, a fost necesara elaborarea unui chestionar care sa puna în relatie cele doua aspecte care avute în vedere: atitudinea fata de sine si preferintele muzicale la tineri (preferinta pentru muzica doom-gothic). Chestionarul initial, de 100 de itemi, a fost pretestat pe un numar de 15 studenti din Bucuresti, care au acceptat sa participe, ulterior, la discutii pe marginea itemilor si, în general, a temei abordate. Ca urmare a pretestarii si discutiilor purtate cu cei 15 participanti la pretestare, chestionarul a fost revizuit si redus la 38 de itemi, care au prezentat corelatii semnificative pentru tema de cercetare avuta în vedere. Acest chestionar a fost aplicat unui grup de 36 de tineri, cu vârstele cuprinse între 19 si 28 de ani, studenti în diferite centre universitare din tara si la facultati diferite. Rezultatele obtinute (scoruri extreme) s-au aflat la baza selectarii ulterioare a patru subiecti, în vederea aprofundarii cercetarii în cadrul studiului de caz, prin aplicarea unui interviu si a testelor de specialitate.

            Studiul de caz: Intr-o etapa ulterioara a cercetarii am avut în vedere realizarea unui studiu de caz, pe un esantion de patru subiecti selectati în urma prelucrarii datelor colectate cu ajutorul chestionarului. In vederea realizarii studiilor de caz au fost utilizate urmatoarele metode:

  • interviu semistructurat, pornind de la chestionarul standardizat aplicat într-o prima etapa, în vederea aprofundarii unor chestiuni referitoare la gradul de implicare al subiectilor în pasiunea pentru muzica doom-gothic, stabilirii rolului pe care aceasta preferinta muzicala îl are în formarea unei reprezentari de sine si a relatiilor interpersonale ale subiectilor selectati.
  • Proba "Cine sunt eu? ", menita sa evidentieze conceptia despre sine a subiectilor în raport cu preferintele lor muzicale, analizând si relatia lor cu stereotipul ascultatorului fidel de muzica doom-gothic, format în societatea contemporana ;
  • Scale de masurare a atitudinii fata de sine: The Self-Esteem Scale (SES, Rosenberg, 1965); The Self-Esteem Inventory (SEI; Coopersmith, 1967).

                Dintre cele 38 de întrebari din chestionarul final, grupate în sectiuni corespunzatoare obiectivelor avute în vedere, în articolul de fata vom prezenta rezultatele care privesc:

  • masura în care aceasta preferinta muzicala se reflecta la nivel comportamental;
  • în ce masura indivizii atribuie acestui stil de muzica un mesaj si în ce masura adera la acesta;
  • gradul de identificare cu mesajul si trasaturile stilului muzical preferat

    Structura esantionului

                Chestionarul a fost aplicat unui numar de 36 de subiecti, cu vârste cuprinse între 19 si 28 de ani, studenti în diferite centre universitare din tara (Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, etc.), la diferite facultati, fara a fi privilegiata o specializare anume. Cele doua sexe au fost, de asemenea, echilibrat reprezentate. Corelatiile dintre raspunsurile date de subiecti la fiecare din itemii chestionarului si criteriul reprezentativitatii celor doua sexe nu s-a dovedit decât în unele cazuri relevanta.

                Selectia subiectilor s-a facut în baza preferintei lor pentru muzica doom-gothic, acestia oferindu-se voluntar sa completeze chestionarul. Identificarea lor s-a facut pe baza participarii lor la activitati specifice: concerte, forumuri dedicate unor formatii doom-gothic. Subiectii au primit chestionarul acasa, având libertatea sa aleaga singuri momentul în care doreau sa îl completeze. Subiectii au fost anuntati la completarea chestionarului de posibilitatea de a coopera ulterior în vederea efectuarii studiului de caz - si au acceptat, în aceasta prima faza a administrarii chestionarului.

                O cuantificare a datelor psihometrice ale subiectilor este redata în tabelul de mai jos:

    Structura esantionului
    Nr. crt.Cod form.Sexul Vârsta Facultate profilOras
    1. J.U.M 24Arhitectura Bucuresti
    2. E. S.M 28Arhitectura Bucuresti
    3. D.S.M 22Arhitectura Bucuresti
    4. A.A.M 23Arhitectura Bucuresti
    5. R.B.T.M 25Arhitectura Bucuresti
    6. R.U.F 21Economie Bucuresti
    7. V.D.F 21Economie Bucuresti
    8. I.R.F 20Economie Iasi
    9. C.A.D.F 20Economie Iasi
    10. R.G.M 21Economie Bucuresti
    11. D.I.M 21Economie Bucuresti
    12. R.I.M 20Economie Bucuresti
    13. R.T.F 22Informatica Bucuresti
    14. N. V.M 21Informatica Cluj
    15. A.D.M22Informatica Cluj
    16. K.N.M22Informatica Cluj
    17. B.V.M 22Informatica Bucuresti
    18. E.R.M 24Informatica Bucuresti
    19. B.B.M 22Informatica Bucuresti
    20. I.N.F 20Inginerie Aerospatiala Bucuresti
    21. E.S.F 21Inginerie Aerospatiala Bucuresti
    22. M.P.M 21Inginerie Aerospatiala Bucuresti
    23. A.R.M 20Inginerie Aerospatiala Bucuresti
    24. O.B.F 21Limbi straine Bucuresti
    25. C.M.I.F 21Limbi straine Bucuresti
    26. O.A.C.F 23Limbi straine Bucuresti
    27. M.B.F19Limbi straine Cluj
    28. D.C.F 22Limbi straine Bucuresti
    29. O.C.F 20Limbi straine Cluj
    30. M.G.F 20Limbi straine Cluj
    31. A.L.F 20Limbi straine Bucuresti
    32. E.I.F 22Limbi straine Bucuresti
    33. St.A.M 21Limbi straine Bucuresti
    34. F.A.F 22Matematica Bucuresti
    35. F.S.D.M 22Matematica Bucuresti
    36. D.B.M 23Matematica Bucuresti

                Din motive de spatiu, în articolul de fata, vom prezenta exclusiv acele rezultate care au legatura cu felul în care fanii interpreteaza imaginea acestei muzici si impactul afectiv, asa cum au rezultat în urma aplicarii chestionarului personalizat.

               

    Motive aflate la baza preferintei pentru muzica doom-gothic

                Analiza motivelor care se afla la baza preferintei pentru muzica doom-gothic a scos în evidenta tendinta participantilor de a se identifica cu acest stil de muzica. Participantii au fost instruiti sa aleaga un singur motiv, fiind încurajati sa adauge un comentariu în cazul în care considera ca varianta selectata nu descrie în mod satisfacator optiunea lor. Aproape jumatate din participanti, atât de sex masculin cât si feminin, asculta muzica doom sau gothic întrucât aceasta îi reprezinta ca persoana. Urmatorul motiv care, în viziunea subiectilor, justifica adeziunea pentru acest tip de muzica, este atractia fata de viziunea despre viata propusa. Trebuie remarcata preponderenta participantilor de sex feminin care au optat în acest sens. Celelalte doua motive care au fost bifate sunt: a) Este cel mai bun gen de muzica, respectiv c) Prietenii mei asculta acest gen de muzica.

                8 dintre subiecti au tinut sa adauge o serie de motive personale cum ar fi: poezia, lirismul si semnificatiile versurilor; sentimentele trezite de versurile respective; instrumentatia si liniile melodice; sau au tinut sa precizeze ca versurile sunt mai "inteligente" si mai "interesante" din punct de vedere literar decât în alte genuri rock.

    Motive aflate la baza preferintei pentru muzica doom-gothic
    MotivulNr. RaspunsuriProcent
    Este cel mai bun gen de muzica90.25
    Ma reprezinta ca persoana1747,2%
    Prietenii mei asculta acest gen de muzica513,8%
    Spune adevarul despre aceasta lume lipsita de orice speranta--
    Mi se pare interesanta prin viziunea pe care o propune despre viata513,8%
    Ma atrag imaginile sumbre si lugubre, versurile macabre ale cântecelor (despre moarte, sânge etc.)--
    Altul822,2%

    Mesajul transmis de muzica doom-gothic si adeziunea participantilor la acest mesaj

                In vederea stabilirii gradului de implicare în pasiunea pentru muzica doom-gothic, dar si pentru a ajunge, indirect, la unele trasaturi de personalitate ale subiectilor, relevante si pentru conturarea atitudinii fata de sine, o serie de itemi au avut în vedere mesajul transmis de acest stil de muzica. Toti participantii, în unanimitate, considera ca muzica doom-gothic este purtatoarea unui mesaj specific si, de asemenea, toti participantii, cu o singura exceptie, au declarat ca sunt atenti la versurile cântecelor pe care le asculta. In vederea caracterizarii mesajului vehiculat de muzica doom-gothic, subiectii au fost rugati sa indice trei dintre tematicile propuse în itemul relevant, pe care le considera cele mai apropiate de mesajul perceput de ei, precum si trei adjective, din lista celor propuse, care caracterizeaza acest mesaj. Majoritatea participantilor (63,8%) au indicat ca tema predominanta în mesajul transmis de aceasta muzica suferinta. Pe locurile urmatoare s-au situat, în ordine, iubirea (50%), pierderea sperantei, filosofie, nihilism. Nici un participant nu a optat pentru versiunile ura, mizantropie.

    Temele mesajului transmis de muzica doom-gothic
    TemaNr. raspunsuriProcent
    Iubire2055,5%
    Religie 38,3%
    Pierderea sperantei, disperare 1130,5%
    Pierderea credintei25,5%
    Filosofie 719,4%
    Moarte 411,1%
    Suferinta 2363,8%
    Mizantropie --
    Ura --
    Nihilism 822,2%
    Altceva--

                Majoritatea participantilor au caracterizat mesajul ca fiind profund (86,1%) si melancolic (66,6%) si într-o mai mica masura pesimist, sumbru sau idealist. Calificativele deprimant si stimulativ nu au fost selectate de nici unul dintre subiecti.

    Atributele mesajului transmis de muzica doom-gothic
    AtributNr. RaspunsuriProcent
    deprimant--
    pesimist:513,8%
    sumbru:1130,5%
    melancolic:2466,6%
    profund:3186,1%
    stimulativ--
    idealist:719,4%
    Altul--

                Doua treimi dintre participanti au declarat ca sunt de acord cu mesajul transmis de muzica doom-gothic într-o mare masura, restul de 33,3% vadind o adeziune moderata.

    Adeziunea la mesajul transmis de muzica doom-gothic
    AdeziuneaNr. RaspunsuriProcent
    Foarte mult--
    Mult2466,6%
    Oarecum1233,3%
    Putin--
    Foarte putin--

    Relatia dintre muzica doom-gothic si persoana participantilor

                Itemii grupati în aceasta sectiune au avut ca scop stabilirea unor corelatii între preferinta subiectilor pentru muzica doom-gothic si diferitele componente ale atitudinii fata de sine, asa cum rezulta din opinia personala a acestora. Participantii au fost instruiti sa bifeze oricare dintre variantele care se potrivesc, fiind încurajati sa adauge comentarii personale, în cazul în care simt nevoia sa îsi expliciteze optiunea.

                Majoritatea au declarat ca muzica pe care o asculta le influenteaza atitudinea fata de sine. Pentru 44,4% subiecti, preferinta pentru acest tip de muzica se traduce într-un stimul, pentru 22,2% muzica doom-gothic constituie o motivatie. 11,1% dintre subiecti sustin ca muzica pe care o asculta le accentueaza starea general de spirit, altii 16,6% asociaza aceasta muzica cu scepticismul care îi caracterizeaza.

                Conform instructiunilor primite, participantii au furnizat si unele comentarii menite sa le expliciteze pozitia :

                "ma calmeaza când sunt agitata si-mi da puterea sa merg mai departe" (I.R., f)

                "nu as putea spune ca ma face mai sceptic, ci corespunde scepticismului care ma caracterizeaza". (E.S., m)

                "este o muzica puternica, cu personalitate" (J.U., m).

                "în general, ma face sa ma simt mai bine, reusesc sa comunic mai bine si sa am relatii mai bune cu persoanele care asculta acelasi tip de muzica". (R.I., m)

    Relatia dintre preferinta pentru muzica doom-gothic si atitudinea fata de sine:
    Influenta Nr. RaspunsuriProcent
    îmi accentueaza starea de spirit generala:411,1%
    ma face sa ma simt dezamagit în general:25,5%
    ma face mai sceptic :616,6%
    ma face mai pesimist--
    ma motiveaza:822,2%
    ma face mai optimist--
    ma face mai încrezator--
    ma stimuleaza1644,4%
    ma face sa ma simt resemnat--
    Altfel --

                Dupa cum rezulta din datele colectate, preferinta pentru muzica doom-gothic este asumata la nivel comportamental si expresiv, într-o mare masura de peste jumatate din participanti si moderat de restul. Marcile exterioare ale identificarii ca adepti ai acestui stil de muzica, asa cum reiese din opiniile participantilor, sunt mai ales: tunsoarea, vestimentatia, body-piercingul si tatuajele, a caror relatie cu preferintele muzicale este detaliata în sectiunea dedicata studiilor de caz. Participantii au fost instruiti sa selecteze toate variantele care se potrivesc.

                In doua cazuri, doi subiecti de sex masculin, au precizat ca aceasta preferinta muzicala nu este asumata în aspectul fizic. Un participant a indicat ca aspect reflectat în planul aspectului fizic al preferintei pentru muzica doom-gothic comportamentul, fara a explicita, însa, la ce anume se refera. De asemenea, trebuie remarcat numarul mic de participanti de sex feminin care au optat pentru varianta tunsoare.

    Asumarea la nivel comportamental si expresiv a adeziunii pentru muzica doom-gothic
    Marci / expresie Nr. participantiProcent
    Tunsoare:270.75
    Vestimentatie:1541,6%
    Machiaje:411,1%
    Tatuaje:25,5%
    Bijuterii:719,4%
    Body piercing:1130,5%
    Altfel38,3%

                Din punct de vedere psihic, conform rezultatelor obtinute, muzica doom-gothic are un efect pozitiv de mobilizare, în cea mai mare parte din cazuri (66,6%), de calmare sau creeaza o stare de euforie. In numai 6 cazuri, în exclusivitate participanti de sex masculin, efectul indicat este accentuarea unei stari de melancolie. Participantii au fost instruiti sa bifeze toate variantele care se potrivesc si sa furnizeze detalii în cazul în care simt nevoia sa expliciteze raspunsul.

                "ma stimuleaza sa visez si ma calmeaza" (A.D., m).

                "stiu ca lumea vorbeste despre gothic sau doom ca despre o muzica deprimanta, pesimista etc. Pe mine ma calmeaza foarte mult si ma ajuta sa ma exprim sau sa ma înteleg mai bine. Cred ca este o muzica ce are ceva de spus, mai ales prin versurile sale." (R.I., m)

    Influenta exercitata de muzica doom-gothic din punct de vedere psihic
    Forma de manifestareNr. RaspunsuriProcent
    Ma calmeaza1644,4%
    Ma irita-
    Imi creeaza o stare de euforie: m, m, m, m1130,5%
    Ma deprima-
    Ma întristeaza-
    Ma înveseleste-
    Ma face sa devin melancolic: f, f616,6%
    Ma mobilizeaza: f, m, f, m, m, m, m2466,6%
    Altfel12,7%

                La întrebarea "Cu ce asociezi optiunea ta pentru acest stil de muzica? ", cei mai multi dintre participanti au indicat ca element definitoriu viziunea despre viata, în genera, propusa de mesajul muzicii doom-gothic. Acest rezultat este confirmat si de raspunsurile obtinute pentru itemul al carui scop principal era identificarea motivelor aflate la baza preferintei pentru acest stil de muzica. Al doilea element definitoriu al acestui stil de muzica, în viziunea participantilor, este reprezentat de atitudine, urmata de imagine, stare de spirit, mesaj si sentimentul apartenentei la un grup de gen. Conform instructiunilor primite, participantii au fost liberi sa bifeze toate variantele care se potriveau viziunii lor.

    Componente definitorii ale muzicii doom-gothic
    Element asociatNr. participantiProcent
    Dans, miscare--
    Imagine:1130,5%
    Atitudine:1233,3%
    Stare de spirit:1336,1%
    Viziunea asupra vietii, în general:2363,8%
    Mesaj:1130,5%
    Distractie--
    Sentimentul de apartenenta la un grup de gen:1027,7%
    Altceva (ce?)--

                Dintre atributele definitorii pentru muzica preferata, conform viziunii participantilor, cei mai multi au optat pentru starea pe care o induce, pe locul urmator situându-se mesajul transmis si complexitatea. Un numar mai mic de participanti au optat pentru atributele melodicitate si forta. Relevant în acest sens este comentariul adaugat de unul dintre participanti de sex feminin, care încearca sa stabileasca o relatie între toate atributele propuse în cadrul acestui item:

                "Daca trebuie sa aleg o singura trasatura, atunci e starea pe care o induce. Dar sa nu uitam ca asta nu se datoreaza numai versurilor (mesajului transmis), ci si melodicitatii lor. Si toata atmosfera cântecului parca te transporta într-o alta lume; pe de alta parte, nu e chiar asa putin lucru sa începi sa asculti o piesa furios ca un taur si înainte de sfârsitul ei sa te trezesti visând la nu stiu ce chestii de care povesteste vocalistul - si în plus are si un mesaj oarecum reconfortant (ceva de genul "exista si oameni cu probleme mai mari pe lumea asta, care totusi nu se lasa doborâti"), care-ti da puterea sa lupti mai departe" (I.R., f).

    Atributele definitorii ale muzicii doom-gothic în viziunea participantilor
    AtributNr. RaspunsuriProcent
    Forta1130,5%
    Mesajul transmis1747,2%
    Starea pe care o induce2466,6%
    Complexitatea1952,7%
    Melodicitatea719,4%

    Stereotipul ascultatorului doom-gothic metal

                In cursul documentarii preliminare elaborarii chestionarului, am putut constata, atât în studiile de specialitate, cât si în numeroase articole si comentarii din presa sau publicatii cu caracter nestiintific, numeroase mentiuni la un stereotip al fanilor doom-gothic metal, care includea o serie de trasaturi definitorii negative. Opinia publica a perpetuat, în general, o imagine defavorabila a tânarului care asculta muzica doom-gothic ca fiind o persoana cu tendinte depresive, agresiv, eventual consumator de alcool, droguri, asociindu-l cu ideea unor comportamente antisociale si, mai ales, cu tendinta de a-si asuma comportamente cu grad ridicat de risc sau în detrimentul propriei persoane. Aceasta a justificat introducerea, în chestionarul elaborat în vederea cercetarii de fata, a unei sectiunii cuprinzând itemi meniti sa testeze în ce masura acest stereotip este confirmat de tinerii care prefera muzica doom-gothic. Raspunsurile oferite de participantii nu au confirmat datele acestui stereotip. In plus, multi dintre acestia au tinut sa precizeze faptul ca sunt constienti de aceasta imagine negativa creata în jurul celor care prefera muzica doom-gothic si au tinut se detaseze în mod explicit de acest stereotip, adaugând o serie de comentarii personale.

                Astfel, majoritatea participantilor au declarat ca nu au tendinta sa manifeste agresivitate fata de propria persoana. Cu toate acestea, 1/6 din subiecti considera ca fiind o forma de autoagresivitate complacerea într-o stare psihica negativa, care poate fi accentuata si sublimata prin muzica pe care o asculta. Aproximativ 20% din participanti au asociat cu preferinta pentru muzica doom-gothic consumul ocazional de alcool, într-o cantitate ridicata, considerându-l un comportament nociv.

                In privinta comportamentelor antisociale care, conform stereotipului atasat celui care asculta doom-gothic (si alte genuri de metal, în general), s-ar asocia cu preferinta pentru aceasta muzica, toti participantii au negat aceasta legatura. Cei mai multi dintre ei au simtit nevoia sa adauge unele comentarii cu rol defensiv, subliniind faptul ca este vorba de prejudecati. Cu permisiunea participantilor, dintre comentariile primite, le citam pe cele mai semnificative:

                "Cred ca metal-ul în general e un gen muzical care te face sa îti modifici un pic atitudinea fata de cei din jur, în sensul ca, spre deosebire de alte genuri de muzica în care stai si te vaicaresti "Offf, viata mea", toate subgenurile de metal au avut întotdeauna un mesaj mobilizator, te îndeamna sa adopti o atitudine fata de ce nu iti place si sa nu te lasi calcat în picioare. Chiar daca versurile de doom-gothic nu sunt chiar atât de centrate pe mesajul acesta mobilizator, în general gasesti în versuri ideea ca personajul principal s-a enervat din cauza situatiei în care se gaseste si a încercat sa faca anumite lucruri pentru a iesi din ea, si abia când a vazut ca e imposibil sa reuseasca si ca a ramas singur, fara ajutor, prieteni etc., abia atunci începe sa se plânga". (I.R., f, 20 de ani)

                "Nici unul dintre cele de mai sus. Este vorba de imaginea rockerului agresiv, bataus, betiv, drogat care s-a impus, cel putin în România" (J.U., m, 24 ani)       

    Studiul de caz

                Interviul: a fost elaborat în vederea aprofundarii datelor colectate pe baza chestionarului, fiind supusi investigatiei 4 subiecti care au prezentat un punctaj relevant al atitudinii fata de sine (foarte mare sau foarte mic) si un grad ridicat de implicare în pasiunea pentru muzica doom-gothic. La baza interviului semistructurat s-au aflat o serie de itemi ai chestionarului urmarind obiectivele propuse în vederea realizarii scopului global al studiului de fata.

                Datele furnizate de interviu au confirmat si consolidat rezultatele obtinute în urma administrarii chestionarului, zonele de aprofundare fiind urmatoarele:

  • Impactul afectiv si motivational: afirmarea caracterului motivator al muzicii doom-gothic; pe de alta parte a fost confirmata natura depresiva a unor versuri sau melodii; s-a configurat mai precis eu conflictual, marcat de coexistenta unor stari afective contradictorii la participantii supusi interviului si relatie cu acest tip de muzica si pendularea între o tendinta evazionista, visatoare si un scepticism foarte realist.
  • Natura mesajului transmis de muzica doom si importanta versurilor: adeziunea la tematica propusa si viziunea despre viata care se desprinde din acestea;
  • Muzica doom ma reprezinta ca persoana: afinitati spirituale, afective, de imagine si atitudine;
  • Imaginea de sine autoevaluata în raport cu imaginea proiectata: detasarea de stereotipul vehiculat de opinia publica si de comportamentele antisociale si cu risc pentru propria persoana asociate acestuia;
  • Rolul preferintei pentru muzica doom în viata participantilor si în privinta relatiilor interpersonale: asocierea cu evenimente semnificative si persoane importante pentru istoria personala; etapa esentiala în procesul autocunoasterii, al descoperirii de sine si a calitatilor proprii.
  •             Testul proiectiv CSE: utilizarea acestui test, ca si a scalelor de atitudini, a avut în vedere identificarea particularitatilor atitudinii fata de sine si a reprezentarii de sine a participantilor. Pe baza compunerilor realizate de subiectii selectati pentru studiul de caz, s-au obtinut urmatoarele informatii relevante pentru cercetarea de fata:

  • tendinta participantilor de a nu acorda, în mod explicit, un rol important trasaturilor psihice în prezentarea propriei persoane, preferând o abordare mai degraba indirecta a acestui aspect, ceea ce poate fi pus în relatie cu tendinta spre introversie, dupa cum a reiesit din datele furnizate de celelalte metode;
  • tendinta de a se identifica si a de a acorda o importanta fundamentala preferintelor din timpul liber, preferinta pentru doom metal fiind cea mai semnificativa;
  • ponderea decisiva a prietenilor în cadrul sistemului relatiilor interpersonale;
  • tendinta catre izolare si închiderea în sine;
  • atitudinea în acelasi timp romantica si realista fata de problemele vietii;
  • sensibilitate artistica deosebita.
  •             Scale pentru evaluarea atitudinii fata de sine SES si SEI: rezultatele obtinute în urma aplicarii acestor doua scale de evaluare a atitudinii fata de sine cel mai frecvent utilizate în studiile de specialitate s-au corelat semnificativ cu rezultatele obtinute pe baza administrarii chestionarului (punctajele pentru atitudinea fata de sine evaluata si atitudinea fata de sine proiectata) si datele obtinute prin aplicarea CSE. Aplicarea celor doua teste, si mai ales a S.E.I, a confirmat corelatia extrem de semnificativa dintre preferinta pentru muzica doom cu componenta imaginatie a atitudinii fata de sine. Alte particularitati care s-au confirmat în urma acestor teste au fost:

  • tendinta catre evaziune, visare;
  • constiinta complexitatii si caracterului conflictual al propriului eu;
  • dificultatea de a obtine cu usurinta ceea ce îsi propun, în cadrul anumitor tipuri de interactiuni sociale.

  • Bibliografie:

  • Brown, E.F. & Hendee, W.R., 1989, Youngsters and Their Music: Insights into the Health of Young People, Journal of the American Medical Association 262, no. 12.
  • Cattell R.B., Anderson J.C., 1953, The measurement of personality and behavior disorders by the IPAT music preference test în Journal of Applied Psychology, 37, 446-454.
  • Cattell, R.B., Saunders, M., 1954, Musical preferences and personality diagnosis. A factorization of one hundred and twenty themes în Journal of Social Psychology, 39, 3-24.
  • Fried, B.C., 2003, Stereotypes of Music Fans: Are Rap and Heavy Metal Fans a Danger to Themselves or Others? în Journal of Media Psychology, 8 (3), 2-27.
  • Gowensmith, N.W., Bloom, L.J., 1997, The effects of heavy metal on arousal and anger în Journal of Music Therapy, 1, 33-45.
  • Greenwald, A., Banaji, M., 1995,Implicit social cognition: Attitudes, Self-esteem and Stereotypes în Psychological Review, vol. 102, no. 1.
  • Martin G., Clark M., Pearce C., 1993, Adolescent Suicide: Music Preference as an Indicator of vulnerablility în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 32, no. 3.
  • McCown, W., Keiser, R., Mulhearn, S., Williamson, D., 1997, The role of personality and gender in preferences for exaggerated bass music, în Personality and Individual Differences, 23, 543-547.
  • Rentfrow, P.J., Gosling, S.D., 2003, The Do Re Mi's of Everyday Life: The Structure and Personality Correlates of Music Preferences în Journal of Personality and Social Psychology, 84 (6),1236-1256.
  • Robinsonl John P., Dhaver, Phillip R., Wrightsman, Lawrence S. (eds.), 1991, Measures of Personality and Social Psychological Attitudes, Academic Press Inc., Harcourt Brace Jovanovich Publishers, San Diego, New York etc.
  • Wass H., Raup J., Carullo K., Martel L., Mingione L., Sperring A., 1988-89, Adolescents' Interest in and Views of Destructive Themes in Rock Music în Omega 19, no. 3.
  • Zlate Mielu, 2004, Eul si personalitatea (ed. a treia adaugita), Bucuresti, Editura Trei.

  • Copyright©2004 Gabriela SAUCIUC, all rights reserved. The author's written consent is required in order to reproduce any part of this article. Free to use in Search Engines.

    Introduse de Gabriela Sauciuc:

  • Doom-metal - perceperea si interpretarea genului de catre fani
  • CULTURAL VALUES IN DANISH ADVERTISING
  • INTERJECTION AS VIEWED BY LATIN GRAMMARIANS
  •  
    Gabriela Sauciuc: Doom-metal - perceperea si interpretarea genului de catre fani
     ޴  Seria Multimedia

    Copyright©2006 limbistraine.com